Activitatea metabolică a fomaţiunilor tumorale poate fi evaluată cu ajutorul investigaţiilor de imagistică moleculară, de tipul PET, ce utilizează Ffluorodeoxiglucoză.
În unele situaţii, instalarea insuficienţei cardiace poate fi favorizată sau chiar cauzată de tratamentul farmacologic al unor malignităţi, cardiotoxicitatea fiind un preţ asumat în încercarea noastră de a combate o neoplazie solidă sau hematologică (1).
Comania farmaceutică AstraZeneca România a anunțat recent că Lynparza a primit două noi indicații pentru două tipuri de cancer: ovarian și de prostată.
Potrivit noilor cercetări, ecografia pulmonară efectuată încă din camera de gardă este superioară în diagnosticarea COVID-19 faţă de radiografia toracică.
Identificarea unor factori noi de prognostic și analiza conjugată a elementelor clinice și paraclinice, tot mai precise, vor permite individualizarea tratamentului carcinomului mamar ductal in situ (CDIS), minimizând astfel efectele adverse și maximizând beneficiile acestuia.
În toamna anului trecut, profesorul Ovidiu Băjenaru ne-a vorbit despre situaţia registrelor de boală în România, pentru care a fost susţinător, iar pentru unele, chiar iniţiator.
Un biomarker sanguin ar putea fi util în predicţia riscului de progresie a bolii Parkinson, în diferenţierea bolii faţă de alte patologii neurodegenerative și în monitorizarea răspunsului la tratament.
În aceste luni ale anului 2020, atenţia medicilor și a cercetătorilor se îndreaptă spre descoperirea metodelor de înaltă eficienţă pentru identificarea și tratamentul infecţiei cu SARS-CoV-2.
Vedem, zilnic, repetată cu obstinaţie formula „teste pentru depistarea COVID/ aparate PCR pentru COVID”. La fel de falsă ca aceea a cheltuielilor pentru sănătate, care apare de fiecare dată când se propune sau discută bugetul.
Simin-Aysel Florescu, medic primar boli infecțioase, a publicat pe contul de Facebook un mesaj adresat celor care pretind că nu cred în COVID-19.
Statista, un portal online pentru statistici, a publicat recent un grafic cu numărul de teste efectuate pentru depistarea coronavirusului (COVID-19), raportat la un milion de oameni, în anumite țări din Europa.
Diagnosticul precoce și excizia chirurgicală promptă sunt metodele care le pot oferi șanse de vindecare și de supravieţuire acestor pacienţi.
Fenomenul autoizolării are consecinţe asupra creierului, din perspectivă funcţională și organică, arată studiile de specialitate.
Marcată anual la data de 22 iulie, Ziua Mondială a Creierului este dedicată anul acesta creșterii gradului de conștientizare privind îmbunătățirea calității vieții celor cu boala Parkinson și a aparținătorilor.
Prima cercetare realizată pe această direcție de Monash University, în Australia, a putut detecta cazurile COVID-19 pozitive, folosind probe de sânge, în doar 20 de minute.
La iniţiativa Federaţiei Mondiale a Neurologiei , o asociaţie formată din peste 120 de societăţi neurologice, începând din anul 2014, data de 22 iulie este rezervată Zilei Mondiale a Creierului.
Centrul de Recuperare și Reabilitare a Persoanelor cu Handicap Țuicani – Moreni, din județul Dâmbovița, are peste o sută de persoane infectate cu virusul SARS-CoV-2, devenind focar de COVID-19.
Cercetătorii suedezi au dezvoltat o nouă metodă care permite vizualizarea proceselor celulare și, folosind-o, au văzut cum proteina alfa-sinucleină, numită și „proteina Parkinson”, distruge membranele celulare, ducând la moartea celulară.
Motivul pentru care COVID-19 poate evolua mai grav la persoanele cu comorbidităţi ţine de inflamaţia cronică specifică acestor patologii.
Identificarea unor modificări ale ritmului circadian ar putea reprezenta un semn precoce în dezvoltarea bolii Parkinson, înainte de instalarea simptomelor caracteristice.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
